Competita cu tine insuti si cu ceilalţi

Când lumea se va schimba pentru noi, nu vom mai şti unde, când sau cum a început totul. Nu vom mai putea evalua rezultatele; vom putea face doar un blianţ statistic cu privire la numărul victimelor acestui război competiţional a cărui învingător va fi un om fără scrupule, în care s-a ofilit orice urmă de respect faţă de lumea înconjurătoare.
Eliminându-se cu desăvârşire însăşi sămânţa iubirii de semeni, pe care toţi ar trebui să o cultivăm ca pe cea mai de preţ moştenire primită din trecutul glorios al străbunilor, am pornit legaţi la ochi în noaptea competiţiei cu ceilalţi. Trăim un război nevăzut, un conflict de interese imaginar, care ne menţine în alertă, subjugând înlăuntrul nostru orice urmă de libertate sau securitate.
Din păcate însă, ne-am ales greşit competitorul. Societatea individualistă în care trăim ne obligă să devenim extremişti sau chiar exclusivişti. Ne putem considera perfecţi! De ce nu? Întotdeauna există cineva mai mic ale cărui idei şi sentimente pot fi trecute cu vederea pentru ca noi să ne simţim învingători.
Pe de altă parte, competiţia cu noi înşine presupune ca lumea din jur să se schimbe pentru noi atunci când ne-am atins şi ne-am extins propriile limite. Asta înseamnă să ne asumăm responsabilitatea pentru schimbările pe care le-am provocat şi pentru provocările pe care le-am schimbat. Înseamnă să mergem înainte; schimbarea începe cu noi.
Adevăratul învingător şi-a întrecut propriile limite şi a câştigat respectul de sine. El este într-o permanentă competiţie cu propriile realizări. Premiul cel mare al aceste competiţii este respectul celor din jur, pe care îl va primi treptat, sub forma unui bonus pentru perseverenţă.
“Un om nu poate schimba lumea dar lumea se poate schimba pentru un om.”